Gomboti cu prune a fost una dintre primele retete pe care le-am pus pe blog. Am revazut reteta si m-au amuzat foarte mult pozele. Cineva imi spunea sa sterg primele retete puse pe blog, pentru ca nu au cele mai frumoase poze sau cea mai aspectuoasa prezentare, insa refuz sa fac asta.
Vreau sa vedeti cum am evoluat, cum a crescut bloguletul meu incet incet. Asa ca in loc sa sterg reteta de galuste cu prune sau gomboti cu prune, cum le zice in partea noastra, am ales sa o refac, sa schimb un pic pe ici pe colo, dar rezultatul a fost la fel de bun ca si acum 3 ani, cand am pus prima data reteta pe blog.
Ingrediente:
– 2 kg cartofi
– 2 kg prune
– 500 gr faina + faina pentru planseta
– 4 oua
– 100 ml ulei
– 300 gr pesmet
– 250 gr zahar + zahar pentru pudrat prunele
– sare
– scortisoara
Fierbem cartofii in apa cu sare, ii testam cu furculita pentru a vedea daca sunt fierti. Apoi ii decojim, cu mare maiestrie, cat sunt calzi si ii dam pe razatoarea mare. Peste cartofi punem ouale, faina si cativa stropi de ulei. Framantam un aluat omogen, din care intindem cate o foaie subtire pe o planseta foarte bine pudrata cu faina. Pentru ca e foarte multa compozitie, veti avea de intins mai multe foi. Bun. O data foia intinsa, o taiem in patrate, suficient de mari pentru a acoperi o pruna.
Prunele se spala bine, li se scot samburii si se pudraza fiecare cu putin zahar si scortisoara, apoi se inchid si se pune cate o pruna intreaga in mijlocul fiecarui patrat de aluat. Se strange aluatul intr-un colt si se ruleaza pana are forma unei bile. Galustele cu prune se fierb in apa cu sare, cam 10 minte. Stim ca sunt gata cand se ridica la suprafata. In timp ce galustele stau la fiert, incingem intr-o tigaie uleiul si prajim in el zaharul si pesmetul. Punem scortisoara dupa gust. Dam galustele fierte prin amestecul de zahar, pesmet si ulei si gata!
Puteti servi gombotii cu iaurt sau smantana sau pur si simplu, asa cum sunt ei, frumusel imbracati in pesmet. Puteti inlocui prunele cu tot felul de alte fructe, de la caise la piersici sau alte cele. Sa va fie de bine!
Cand am citit titlul am fost sceptica dar cand am vazut ce bine arata…..abia astept sa fac si eu, numai ca am sa injumatatesc compozitia, par cam multe galuste.
e plina blogosfera de gomboti,dar ai tai arata minunat!
Super tare, cred ca am sa fac si eu!
Daca sunt fierti nu-i mai usor sa-i pisam cu furculita? Mie mi se sfarama foarte repede si nu cred ca as reusi cu razatoarea 🙂
Oricum, ultima oara cand am incercat sa fac gomboti dupa reteta aceastra…mi-a iesit un aluat asa lipicios ca abia am scapat de el 🙁 As fi vrut sa imi iasa si mie asa aratosi gombotii 🙂
hehe… tocmai am mancat de dimineata….
sunt super!!!!
iar daca nu aveti prune, puteti sa le faceti neumplute, mai lunguiete asa…
si se numesc PUTISOARE – cel putin asa am invatat eu din Ardeal
Nu stiu unde in ardeal ai invatat tu asta dar se numesc papanasi nu putisoare sau cum ai zis.
Pe principiul “nu stiu de unde esti tu de la tara”. e musai sa mentionez ca peste tot, cat ii Ardealu asta de lung si de lat, papanasii sunt pe baza de branza de vaci, fie ei fierti sau prajiti si gombotii, galustele si putisoarele sunt pe baza de cartofi. Sper ca ne-am inteles, asa ca de la ardelean la ardelean
noi in oradea pe zicem la alea lunguiete,cici:)
Tot in Ardeal, putisoarele mai sunt numite nudli 😛 si is tare buni! Gomboti dupa reteta ta am mai facut, Teo, si mi-au iesit deliciosi! Tot ceea ce gatesti e minunat! <3
Bunica mea era din Cluj si toata viata ne-a facut galuste cu prune dupa aceastavreteta iar din restul de material mancam putisoare date prin pesmet prajit.Va pupa o ardeleanca!
Te pup si eu, Luminita! 🙂
Chiar astazi am facut si eu, ce coincidenta!!!
Sau GOGOLOAIE in Moldova! Si se dau prin nuca macinata amestecata cu zahar. Sunt bune oricum:)
draga teo, desi nu am facut niciodata un comentariu, de f mult timp te vizitez, atat eu cat si sora mea si ne inspiram din retetele tale (felicitari)…in dimineata asta am vazut reteta de gomboti cu prune, la noi se numesc galuste cu prune si tocmai ce le-am terminat de mancat…am facut in week-end…dar dupa reteta bunicii mele…sunt suuuupeeerr..recomand tuturor…au aroma "copilariei" si ma fac sa fiu putin nostalgica…imi pare rau ca nu pot sa atasez si eu pozele mele…
Teo, prima data ißam facut dupa reteta, a doua oara dupa sfatul mamei. Prin urmare, nu m-am mai complicat cu firt cartofii-n coaja, ci direct am urmat pasii pentru realizarea unui piuree de cartofi cu deosebirea ca la urma nu am pus lapte. Mai departe am procedat aprox la fel.
Gombotii sunt pe lista mea de preferinte si ma bucur tare,tare sa constat ca si pe a ta:).
Te pup. Week-end frumos(la mine-ncepe de azi ac maine plecam in vacanta)!
buna,sunt fenomenali asa umpluti,numai k in aluatul de cartofi eu pun si 2 linguri de gris,asa iese mai pufos aluatul la fiert
wow, au trecut deja 3 ani?! cred ca eu ti-am descoperit blogul doar acu vreo 2 ani, dar stiu sigur ca l-am gasit cautand reteta pt. gomboti de prune :). De atunci il folosesc mereu. Eu sunt o clujeanca repatriata in America, iar blogul tau imi da idei noi si ma ajuta sa gatesc fara sa fie nevoie s-o sun pe mama in Romania sa-mi dea reteta. Felicitari pt blog si keep on going!
Roxana
Vai cristoase….imi ploua in gura, fug sa iau umbrela. Stiu ca exista numeroase alte prajituri mult mai bune decat galustele cu prune dar….la mine acestea sunt all time favorite pentru ca inca de cand abia invatam sa merg cred, bunica mea le facea mereu si astfel am ramas cu ele in minte si in papilele gustative. Senqu veri maci pentru reteta
Zilele astea mi s-a facut pofta de gomboti. Si trebuia eu sa ma tin de reteta pe care ai recomandat-o tu dar am plecat urechea la ceva sfaturi babesti de gen: pune si putin gris sa iasa pufosi si …putina smantana. Si asa am facut. Si in loc de gomboti pufosi m-am trezit cu niste pietroaie cu prune date prin pesmet prajit, toate cu iz de scortisoara.
O sa imi fie invatura de minte si de acum inainte voi folosi retetele tale, ad literam. Nu m-au dezamagit niciodata.
Din nou, multumesc de blog si de retete.
Zilele astea mi s-a facut pofta de gomboti. Si trebuia eu sa ma tin de reteta pe care ai recomandat-o tu dar am plecat urechea la ceva sfaturi babesti de gen: pune si putin gris sa iasa pufosi si …putina smantana. Si asa am facut. Si in loc de gomboti pufosi m-am trezit cu niste pietroaie cu prune date prin pesmet prajit, toate cu iz de scortisoara.
O sa imi fie invatura de minte si de acum inainte voi folosi retetele tale, ad literam. Nu m-au dezamagit niciodata.
Din nou, multumesc de blog si de retete.
Zilele astea mi s-a facut pofta de gomboti. Si trebuia eu sa ma tin de reteta pe care ai recomandat-o tu dar am plecat urechea la ceva sfaturi babesti de gen: pune si putin gris sa iasa pufosi si …putina smantana. Si asa am facut. Si in loc de gomboti pufosi m-am trezit cu niste pietroaie cu prune date prin pesmet prajit, toate cu iz de scortisoara.
O sa imi fie invatura de minte si de acum inainte voi folosi retetele tale, ad literam. Nu m-au dezamagit niciodata.
Din nou, multumesc de blog si de retete.
Intr-adevar, blogul asta e minunat; si eu il "citesc" de ceva vreme si nu m-a dezamagit in niciun moment. Felicitari pentru ceea ce esti si pentru ceea ce faci si mii de multumiri!
Doamne ce bine arata! Fug in bucatarie ca fac si eu 😀
Se numesc putisoare (traducere din limba maghiara) si se fac in zona Huedinului si prin secuime .Se fac din aluat de gomboti dar nu se pune zahar , sau cel putin eu asa am mancat.
Dar sunt de o mie de ori mai buni gombotii cu prune , eu mai pun peste dulceata de afine , sirop de afine sau zmeura.
gusturile nu se discuta, stii cum e 🙂 asta spuneam si eu, Diana, ca se fac din acelasi aluat ca si gombotii. Nu sunt mai buni decat gompotii, asta e relativ, cum spuneam 🙂
am si pus la fiert cartofii de indata ce am vazut reteta!au iesit deliciosi!Luca(baietelul meu de 3 anisori)nu se mai satura :)) multumim teo pt tot ceea ce faci!!
Luca si gombotii :)) oare o fi valabil pentru tori baietii pe nume Luca? 🙂
astazi am facut gomboti dupa acesta reteta, am vazut-o de cateva zile doar ca nu am avut timp s-o incerc. Au iesit superrrrrrr buni!!!
Mm mai testat si alte retete si au iesit la fel de bune. Blogul este minunat, Felicitari!!
delia, ma bucur ca v-a placut! multumesc!
eu fac aluatu in forma de ,,salam,,–il tai in feliute –depinde cit sint prunele de mari –il inting putin in palma pun pruna si fac galusca –este usor si merge f repede ,
azi am facut 60 de galuste ,prunele erau mici –incearca nu e greu si sint bune si a doua zi — cantitatii 4 soluri (cani )de 250 ml— apa ,4 cani,faina ,4 oua mari sau 5 mici .secretul –nu ai voie sa pui mai putine oua decit cani exempl –3 cani –3 oua se face asa ,se pune la fiert apa cu puti ulei si,dupa gust, sare –se cerne faina –cind fierbe apa se toarna toata faina .SE amesteca bine pe foc mic pina se dezlipeste de pe oala ia de pe foc -si se pune la racit in alta cratita –se acopera co o folie sa nu faca crusta –si se lasa la racit –cind e rece se adauga ouale pe rind -se pune faina pe masa –se rastoarna aluatu ,se face sul,salam –se taie feli se pune pruna se face galusca –mai departe faci asa cun ai descris tu –succes —poti face aluatu seara –si a 2a zi adaugi ouale si –termini galustele –este mai usor –nu ai asa mult de lucru
Bunica mea le spunea ,,gnedele” cu prune( din germana-gneodel)
da da, au multe denumiri, importanta e…pruna din mijloc, cum ar veni :p