Gatesc pentru o carte #gatescpentruocarte

Dragostea de carti se invata. Dragostea de carti se prinde pe parcurs, de la o carte la alta, mai ales daca ai un indrumator bun. Eu am avut norocul sa cresc intr-o casa in care 3 din 4 pereti erau tapetati cu carti. Bunicul meu, despre care v-am mai scris de atatea ori, a fost omul care a stiut sa ma indrume prin biblioteca. Imi aduc aminte si acum prima carte pe care am citit-o singura – La Medeleni, in clasa I. Bunicul meu mi-a spus ca EU sunt Olguta si ca pot sa fiu orice doresc eu in viata asta, pentru ca fiecare carte citita e o aripa in plus, ca sa pot zbura unde vreau.

Apoi, in liceu, cand locuiam cu bunicii, ma intreba in fiecare zi de luni: ce studiati acum? Imi era deja groaza de intrebarea lui pentru ca stiam ce urma: daca spuneam Marin Preda, insemna ca a doua zi aveam pe birou Morometii, Risipitorul, Delirul, Viata ca o prada. Si eu protestam de fiecare data “de ce sa citesc atat? In manual avem 2 pagini din Morometii si atat! Nu ne da altceva la teza!” Si el zambea de fiecare data si imi spunea “Taci si citeste. Nici alea doua pagini din manual nu le pricepi daca nu il intelegi pe Marin Preda”. Anii au trecut si cu fiecare 10 in teza de la limba romana parca il intelegeam un pic mai mult. Am ajuns nu doar sa il inteleg ci sa ii multumesc pentru tot ce sunt eu mult mai tarziu, cand am inceput sa scriu pe blog si am observat cat de usor imi vine sa scriu, pe orice subiect. Atunci am inteles ca toate cartile citite sunt in mine si ies in fiecare litera scrisa pe blog. Nu as fi fost niciodata Teo de la Teo’s Kitchen daca nu as fi citit fiecare carte in parte.

Daca eu am avut norocul sa ma nasc intr-o casa in care cartea a fost la loc de cinste, sunt mii de alti copii care nu au sansa aceasta. Copii care ar putea zbura, dar nu au conjunctura favorabila pentru a le creste aripile. Despre astfel de copii vreau sa va vorbesc azi si despre un om extraordinar, care le da aripi. In satul Ponorel din Muntii Apuseni sunt peste 50 de elevi care nu au nici carti, nicio biblioteca. Eu l-am avut pe Bubu Doru, ei o au pe doamna Georgeta Pogan, bibliotecara din comuna Vidra, care de ani buni merge 7 kilometri pe jos, in fiecare saptamana, pentru a le duce carti copiilor din Ponorel. In fiecare saptamana isi umple geanta de carti si se intoarce saptamana viitoare dupa ele, aducandu-le copiilor alte carti in schimb. Oamenii ca Doamna Georgeta sunt OAMENI si cred ca noi toti o putem ajuta!

GATESC PENTRU O CARTE! O reteta cu pui = o carte pentru Ponorel! In pragul Craciunului, prietenii mei de la Transavia doresc sa facem impreuna o biblioteca plina de carti pentru copiii din Ponorel! Mereu am fost fan Transavia si am gatit cu drag folosind produsele lor din carne de pui, iar acum nu pot decat sa fiu mandra ca s-au gandit si la copilasii mai putin norocosi si ca m-au luat alaturi de ei in aceasta initiativa minunata!

CUM TE POTI IMPLICA IN CAMPANIA #GATESCPENTRUOCARTE?
1.Posteaza fotografia cu reteta ta preferata cu pui (ne-am bucura sa ne impartasesti si modul in care ai preparat-o) pe Facebook Teo’s Kitchen sau pe pagina de Facebook Transavia (click pe text) folosind hashtag-ul #gatescpentruocarte.

Poti posta reteta si pe blogul tau si sa ne lasi aici un link 🙂

Imi poti trimite fotografia si pe mail: teodora@teoskitchen.ro si eu o voi posta intr-un album special #gatescpentruocarte pe Facebook sau o poti posta pe Instagram folosind hashtag-ul #gatescpentruocarte.

2.Fiecare reteta impartasita de voi inseamna o carte donata in biblioteca elevilor din Ponorel.

Eu urmeaza sa gatesc cel putin o reteta din carne de pui pe care sa o impartasesc cu voi si va fi una dintre cele mai speciale retete, pentru ca are un scop mai mult decat nobil.

Astept cu mare drag sa vad fotografiile si retetele voastre si hai sa facem o biblioteca imensa pentru sufletelele din Ponorel! Am mare incredere in voi!!!