Nu am facut niciodata sarmalute in foi de vita, recunosc, poate si pentru ca la noi in familie nu s-au facut niciodata, buni si mama fiind specializate in sarmale cu varza acra sau sarmale in vas roman. Dar de curand am fost in delegatie la Bucuresti si acolo am mancat cele mai bune sarmalute in foi de vita! In prima tura 4, in a doua tura 4. Pentru ca da, a existat o a doua tura! In conditiile in care ma plimbam prin Herastrau si de peste tot, de la toate terasele mirosea a mici, porumb fiert, cartofi de nu-stiu-de-care pe bat… cand a dat foamea in mine, numai sarmalele le-am visat! Si au fost buneeeee! Atat de bune incat venita acasa, le-am facut si eu. Asa, mai ardeleneste, ca nah, nu stiu altfel! 🙂
Ingrediente pentru 20-25 sarmale:
- foi de vita in saramura
- 2-3 linguri ulei
- o ceapa alba mare tocata marunt (2 daca sunt mai mici)
- 50g orez
- 500g carne tocata de porc sau amestec, cum va place voua mai mult
- sare, piper, boia, cimbru uscat (toate dupa gust)
Pentru sos:
- o lingura ulei
- o ceapa alba mica, tocata marunt
- 2 linguri pasta de ardei
- 400g rosii decojite, cubulete
- sare, piper, boia, cimbru
Mai intai si mai intai ne ocupam de umplutura. Calim in ulei ceapa pana devine translucida, punem apoi si orezul, ales si spalat bine si il calim impreuna cu ceapa 2-3 minute, pana marginile boabelor devin transparente. Tragem de pe foc, punem carnea tocata si condimentele, amestecam bine bine bine. Ne apucam si de sos, pentru care calim ceapa, punem apoi pasta de ardei, rosiile si condimentele si lasam sosul sa dea cateva clocote bune, ca se se intrepatrunda aromele. Tragem de pe foc, bagam blederul in actiune. Daca sosul e prea gros, mai punem un pic de apa. Buuuun, astea fiind facute, trecem la frunzele de vita.
Frunzele de vita le-am cumparat, asa cum vedeti mai sus, la borcan. Am inteles ca se pot cumpara si proaspete, de la piata, la noi nu sunt, nu am vazut in viata vietii mele de cumparat. Dar ma gandesc ca in alte zone ale tarii, unde sarmalutele in foi de vita sunt mai populare, or fi. Daca aveti voi via voastra… asa sa va ajute Dumnezo… la mine nu e cazul.
Deci la borcan, le-am spalat, bine bine, frunza cu frunza si am ales frunzele cele mai de Doamne-ajuta pentru sarmale, restul le-am lasat “de umplutura si peticit”. Apoi am umplut frunzele de vita si am facut sarmalele, la fel ca si in frunze de varza, nicio diferenta. Pe fundul oalei am pus frunze de vita de vie, apoi am aranjat primul strat de sarmale (cam la dunga asa, obsesiv-compusiv, dar asa am invatat de la Buni Sia). Am turnat sos, am acoperit cu inca un strat de frunza, apoi stratul 2 de sarmale, alt rand de sos. Apoi am acoperit totul cu frunze de vita, am turnat restul de sos si le-am pus la fiert. Peste ultimul strat de frunze am pus o farfurie cu un bol cu apa. Ajuta sa nu se ridice sarmalele la fiert si sa facem tot o sarma pe sfantul aragaz.
Dupa ce au dat cateva clocote, asa vreo 20 de minute, le-am mutat in cuptor (fara farfuria deasupra de data asta, ca erau deja asezate la locul lor). Le-am copt la 160°C vreo 20-25 de minute, pe testate. Mie oricum nu imi plac sarmalele foarte fierte, ca si asa la fiecare incalzire se mai fierb cate un pic, asa ca sa nu exageram din prima. Dar asta este, bineinteles, o optiune personala, voi le fierbeti/coaceti cat va place voua 🙂
Le-am mancat cu Luca 🙂 si cu mamaliguta cu smantana 🙂 Au fost… mmmmmm! Daca voi faceti altfel sarmalutele in foi de vita, daca aveti ceva tips & tricks pentru ele, daca stiti secrete nebanuite ale sarmalelor, impartasiti-le rogu-va si cu noi, amaratii care nu au avut parte pana la 30 de ani de bunaciunile astea! 🙂 Va pup, pofta buna!
Teo servus,
Esti minunata! Pur si simplu faci lumea mai buna si mai frumoasa prin ceea ce faci.
Referitor tips&tricks, eu nu pun frunze intre straturile de sarmale, ci numai pe fundul oalei si deasupra lor, cum nici nu le acopar cu o farfurie cu apa pentru a nu pluti – ale mele nu plutesc. Le asez in cercuri concentrice , strat peste strat, astfel incat la final iti ramane un gol cilindric in centrul oalei, gol in care poti pune (indiferent daca sarmalele sunt in foi de vita sau varza) afumatura. In plus, tot pe acolo poti scoate sarmalele pentru servire, fara a le vatama.
Pasta de ardei – aici am rezerve, desi sigur nu sunt rele la gust, nu vad rolul ardeiului in sarmale….. Este doar gustul meu, nu ma intelege gresit, te rog. Sarmalele de vita le pun la fiert fara niciun fel de sos pregatit dinainte. Torn peste ele apa fiarta, pun 1 creanga cimbru la fundul oalei, 1-2 frunze dafin boabe de piper, iar ceva mai tarziu suc de rosii/bulion indoit cu apa. Le fierb fie pe aragaz, fie direct in cuptor, iar produsul finit e o nebunie.
Pentru cei care au curaj sa incerce, mama mea a pus dintotdeauna si pune in continuare in tocatura de sarmale patrunjel si marar verde……… un vis frumos si alta nu! Nu criticati pana nu incercati 🙂
Desi am stat in umbra, te urmaresc si te admir de cand ai “aparut,” sa nu mai spun si cate bunataturi furate de la tine am facut 🙂
Te iubesc, tine-o tot asa!
Hey 🙂 multumesc pentru cuvintele frumoase si pentru ideile legate de sarmalute! 🙂 Sa stii ca eu folosecs pasta de ardei la sosuri si nu este prea pregnanta aroma, iese un super sos 🙂 incearca si tu, poate iti place! te pup si inca o data, multumesc!
Am uitat!!!!! In tocatura pun intotdeauna si un ou (sau 2, functie de cantitatea de tocatura).
xx
Draga Teo,sarmalele in vita sunt febletea mea,pt.un plus de savoare fata de ceea ce ai facut tu,cand le dau la cuptor le adaug peste sos niste bors.Completeaza de minune gustul dulce acrisor,iar pe deasupra noi cei din fostul Regat(cum se zice la voi) punem iaurt-nu smantana.Poate incerci si asa.
Multumesc de idee!
Draga Teo, iti citesc blogul de vreo 2 ani si ceva, si iti multumesc pentru retetele delicioase din care ma mai inspir si eu. Legat de sarmalutele in foi de vita, daca ai ocazia sa le faci cu frunze proaspete sau congelate nu vei regreta…frunzele nu foarte batrane de vita-de-vie sunt acrisoare si dau un gust sublim sarmalelor. Nu mai e nevoie de suc de rosii sau altceva. Si de asemenea, mararul la noi este esential pentru reusita sarmalelor in foi de vita – il pun si in umplutura, dar si printre sarmale.
De fiert, le fierb si pe ele, la fel ca si sarmalele in foaie de varza, in vasul de lut, in cuptor.
Te pup si astept cu nerabdare sa vad ce retete mai pregatesti.
Cristina
Au iesit o minunatie sarmalutele…doar ca nu am mai facut sosul, le-am fiert cu rosii pasate si bulion. am folosit si farfuria pt ca intr-adevar s-au ridicat. Apoi le-am pus la cuptor si au iesit foarte gustoase. Am folosit foi de vita proaspete oparite in apa cu sare. Multumim de reteta.
Sunt foarte racoritoare vara!
Teo servus,
Asa este, sunt foarte gustoase fierte cu bors. Dar sa incerci sa fierbi sarmalutele in varza dulce in bors – delicioaseeeee!!!!!!!!! Poftim, acum chiar ca voi face sarmalute astazi :))
Te pup:)
Cum zice si Dana, adaugati umpic de bors in caz ca aveti. Da un gust acrisor.
Teo faci niste preparate grozave! Multa sanatate tie si lui Luca, sa aveti parte de tot ce e mai bun!
sarmalele in foi de vita se pune printre ele leustean iar la cele in foi de varza se pune marar .asta e diferenta si dupa ce sa-u fiert trebuie neaparat sa pui bors sau zeama de lamiie si mai dai un clocot doua .in rest ce au spus celelante persoane e perfect .la revedere .
Maria, este o vorba…cate bordeie, atatea obiceie 🙂 Si cred ca in cazul sarmalelor este cel mai adevarat!:) Fiecare gospodina face sarmalele dupa reteta proprie si asa cum ii plac familiei ei. Sanatate iti doresc si Sarbatori Fericite!
Foarte bune au iesit !!! Paste Fericit tuturor ! ( si masa bogata )
Bunica mea facea sarmale in foi de vita, dar pe vremea aceea, la noi in Ardeal, nu se folosea bors. Bunica le facea cu sos de macris. Este o varianta interesanta, dar sa stiti ca merita incercat 🙂
Nu sunt prea toxice!?…si ou si porc si smantana?colesterol curat!am sa incerc sa mai tai din ingrediente….orez si frunza de vie…cred ca adaug si boabe de naut…da sigur sunt mai sanatoase!!!
despre ce vorbim aici? :))) m-ai pierdut total 🙂