Voi stiti bine ca eu sunt sincera cu voi si, in sinceritatea mea absoluta, trebuie sa recunosc ceva: cateodata, o data-n an asa, ma ia o pofta maxima de pui de la KFC. Nu imi plac in mod deosebit crispy strips, eu nu mananc in general picant, dar Variety Bucket…are un je ne sais quoi…si da, mi-e pofta, recunosc! Cand eram insarcinata cu Luca aveam 2 mari pofte: saramura de pe castravetii murati, pe care o beam direct din borcan si eram de-a dreptul iritata ca Buni nu ma lasa sa deschid zilnic cate un borcan nou si puiul de la KFC. In toata sarcina am mancat o singura data, pentru ca am reusit sa imi tin pofta in frau, dar cert e ca m-am gandit la puiul Acela zi de zi de zi!
Nu stiu alte mame cum sunt, dar pentru mine, perioada sarcinii a fost cea mai frumoasa din viata mea. Atunci nu m-as fi gandit niciodata ca viata mea se va scimba radical, ca 4 ani mai tarziu familia noastra va insemna doar eu si Luca, ca oamenii se pot schimba radical, ca eu ma pot schimba atat de mult. Nu vreau sa transform reteta asta intr-o postare trista, pentru ca nu e deloc asa, nici in una nostalgica, pentru ca am inteles in acesti ultimi ani ca oricate procese de constiinta ne facem, oricate intrebari ne punem si oricat de multe sunt noptile nedormite si planse, timpul nu se da niciodata inapoi si trebuie, mai devreme sau mai tarziu, sa ne impacam cu tot ce se intampla sau s-a intamplat in viata noastra. Da, sunt impacata si oarecum linistita, oricum mult mai bine decat mi-as fi inchipuit veodata ca o sa fiu, ceea ce imi reaminteste ca sunt un om puternic. Am fost slaba, foarte slaba, am gresit cat nu pot pune in cuvinte si mi s-a gresit cat nu pot explica, dar cert este ca in ziua in care tu te impaci cu tine insuti, lucrurile incep sa se aseze, amintirile devin mai putin dureroase si ramane ce a fost frumos. Cred ca unul dintre cele mai frumoase daruri pe care ni le-a dat Dumnezeu este puterea de a uita. Sigur, nu uiti tot, sigur, undeva-undeva, intr-un colt de suflet, ramane vesnic un mic ghimpe, dar faptul ca plangi mai putin pentru un lucru si apoi, in timp, nu mai plangi deloc pentru el si incepi sa nu iti mai aduci aminte chiar toate detaliile, este o binecuvantare. De aceea am ales, dupa 8 ani, sa imi aduc aminte ce frumoasa a fost sarcina, cum singurele mele griji erau sa arajez camera micutului ce urma sa vina si…sa mananc pui prajit de la KFC 🙂 Pentru toate femeile si mamicile si de ce nu, taticii care trec print-un divort, vreau doar sa va spun, inainte de a incepe reteta de azi, ca vine si soarele intr-o zi. Promit eu. Oricat de negru e acum. Chiar daca iese doar o raza de dupa un nor. LUCRUILE SE INDREAPTA, lucrurile intotdeauna se indreapta. Mai devreme, mai tarziu, poate nu chiar atunci cand ne dorim ca are si Kharma asta un program al ei, probabil foarte incarcat si uneori nu livreaza la timp. Dar livereaza, intotdeauna livreaza, dupa fapta si rasplata. Aveti un pic de incredere in gospo, oricat de negru e negru, exista Cif Ultra Power. Se albeste el, in timp 🙂
Acum ca v-am spus si ce aveam pe suflet dimineata asta, sa trecem la reteta – Pui Prajit – Pui ca la KFC ca doar de asta ne-am strans cu totii aici, nu? Reteta este foarte simpla, mult mai simpla decat v-ati astepta si totusi, ce o face speciala? Faptul ca marinam carnea de pui peste noapte, in lapte batut. Carnea devine mult mult mai frageda, mai moale si ne da sezatia aceea minunata de “carne care efectiv cade de pe os”. Toata carnea asta frumos condimentata si frageda, sta ascunsa dupa o crusta geniala, foarte crocanta. De ce este crusta atat de crocanta o sa ma intrebati? Si daca nu ma intrebati, va spun eu oricum: pentru ca, dupa ce scoatem puiul de la marinat, il dam printr-un amestec de faina, pesmet si multe condimente si apoi lasam toate astea sa se usuce pe carne si sa formeze o crusta. Acum vine partea interesanta: cum pregatim carnea efectiv? Pai, “ideal” din punctul de vedere al KFC ar fi sa prajim carnea in ulei de la bun inceput. Sigur, nu neg ca prajelile sunt deosebite, si mie imi place un snitel proaspat prajit, dar, pentru ca niste pulpe sa fie frumos rumenite la exterior si bine facute la interior, ar trebui sa stea foarte mult la prajit. Ceea ce nu ne dorim. Asa ca noi punem pulpele intai la cuptor, pana suntem siguri ca sunt facute la interior si apoi, la final, pe prajim doar cateva secunde in ulei, numai cat sa fim 200% siguri ca au crusta aurie si crocanta pe care ne-o dorim. Deci? Ne apucam de treaba?
Ingrediente pentru 8 portii:
– 2 kg pulpe de pui cu spate
– sare si piper
– un litru lapte batut
– 200g faina
– 300g pesmet/panko
– 4 linguri mix de condimente pentru pui
– 3 linguri boia afumata (sau iute)
– sare si piper dupa gust
– 3 linguri praf de usturoi
– 3 linguri fulgi de ceapa
– 400ml ulei de palmier pentru prajit
Spalam foarte bine pulpele de pui (eu aleg pulpe cu spate pentru reteta asta pentru ca isi pastreaza mult mai bine tinuta la copt si prajit), apoi le tamponam cu un prosop de hartie pentru a fi complet uscate si le condimentam bine cu sare si piper. Le asezam intr-un bol, turnam deasupra laptele batut si la lasam la marinat cateva ore bune, de preferinta peste noapte. Intr-un vas incapator amestecam faina, pesmetul si toate condimentele. Scoatem pulpele de pui din laptele batut si le dam prin amestecul de faina si pesmet, apasand bine cu mana pentru ca pulpele sa faca o crusta groasa, uniforma.
Asezam carne ape o tava, fara a suprapune bucatile si o lasam asa minim 30-40 minute, pana crusta se usuca bine. Dupa aceea dam carnea la cuptor, de preferinta intr-o tava cu gratar si coacem pulpele 40-45 minute la 200°C sau pana pulpele sunt facute la interior. Va dati seama de asta testandu-le cu furculita, care trebuie sa intre usor in carne si mai putin usor prin crusta. Apoi, cand pulpele sunt gata la interior, nu ne ramane decat sa incingem intr-o cratita uleiul de palmier si sa prajim pulpele, cateva secunde pe fiecare parte, pentru a face crusta aurie, specifica. Le scoatem apoi pe u servet de bucatarie care sa absoarba excesul de ulei (desi uleiul nu a trecut deloc de crusta).
Desi ma tin departe de prajeli, desi combinatia de pui prajit si cartofi prajiti este un mare “no-no”, o data-n an…nimeni n-a murit de la o masa de rasfat, sunt sigura. Si, ca sa fie rasfatul complet si KFC-ul mai aproape cu un pas, am facut si Salata Coleslaw ! Vreti si reteta de salata? 🙂 Va pup si sa va fie de cel mai bine!
puiul arata f.bine, si daca se poate, Teo te rugam sa ne dai si reteta de salata.
delicios…… si eu cat am fost insarcinata , tot KFC_ aripioare picate ( deasta mananca si fimea picant acum, la 7.5 ani). pe urma, dupa ce-am nascut nici ca am mai mancat ceva de la ei 😉
Te pup scumpa mea! 🙂
Esti o gospodina desavarsita ! Bineinteles ca vrem si reteta de coleslaw. Cred ca puiul acesta e urmatoarea reteta pe care o fac. Multumim pentru retetele minunate !
Cu tot dragul din lume! 🙂
Draga Teo,n-au nicio legatura retetele tale de KFC cu retetele adevarate KFC…sfatul meu e sa te documentezi inainte de a impartasi retete
asa e, nu au legatita cu KFC, chiar au carne de pui, chiar au vazut condimente fara monoglutamat 🙂 O sa ma documentez despre cum sa fac o pulpa de pui cu 8767656 calorii 🙂 multumesc de sfat!
buna, sigur vreau si reteta de salata.. multumesc pentru tot
Ce frumos ai scris!Luca are o super mamica!
Si mamica lui are un super copil 🙂 Multumim mult!
Nu stiu cum ai facut,dar era exact reteta ce mi-0 doream.
Multumesc!
Asa fac eu, ca Mama Omida, stiu tot! :)) Pupici multi!
Sorry! esti chiar departe de gustul bucatelor de la KFC…nu sun FUN la FAST-FOOD ..in 24 de ani de stat aici ,ff aproape de asemenea “bombe calorice ” si nesanatoase mancaruri ,am mancat de 2 ori in acest interval de timp relativ”scurt”…:):):) dar ceea ce ai postat aici nu poate sa semene cu ceea ce se vinde la KFC …SORRY AGAIN !
As vrea sa inteleg daca iti pare bine sau rau ca nu este un pui la fel de nesanatos ca si cel de la KFC dar tot nu m-am prins 🙂 Sorry again :))
Drama Teo, m-a Intristat ceea ce am citit, dar esti puternica si o sa reusesti sa treci peste acest hop. Esti tanara, frumoasa, desteapta si ani un talent minunat. Si Mai ales ai un Copil minunat Care are nevoie de tine si Care iti va da toata viata iubirea neconditionata, care e Mai frumoasa decat orice pe lumea asta. Capul sus si….. O usa inchisa deschide intotdeauna o Alta. Te pup si numai bine
Multumesc, Ana-Maria! 🙂 Te pup si eu si Doamne Ajuta!
Teo, te iubesc, te admir, te respect. Pentru poveștile tale, pentru talentul și dragostea in bucătărie, pentru Luca și lumea voastră speciala.
Te pupam si te imbratisam tare tare!
Te admir nespus de mult pentru talentul tau culinar.Am preparat multe din minunatele tale retete si mi-au iesit foarte bune.Si eu sant din Cluj la fel ca tine,si as dori daca este posibil sa ne putem cunoaste.Sa te bucuri de Paste fericit cu multa dragoste ,liniste sufletescaca,bucurie,sanatate,si realizari,alaturi de scumpul tau baiat si de familie.
Sarbatori frumoase! 🙂
și ghimbir tebuie …
depinde de gusturi 🙂
EȘTI DEOSEBITĂ, DRAGA MEA! Putere, gânduri bune și rețete minunate.Curcubeul apare numai după ploaie, nu-i așa?
Multumesc din suflet! Cateodata curcubeul apare numai dupa mlte multe multe ploi 🙂 Dar avem rabdare! Inca o data multumesc pentru gandurile bune :*
Pot inlocui laptele batut cu lapte simplu? Sau cu altceva?
Cu iaurt de baut, de exemplu, sau un iaurt mai slab
Aoleu Teo! De cand visez la ceva de genu’…:-) am vazut ceva pe net insa ma pun la treaba cu reteta ta :-).
Prin ce ai trecut e enorm de greu, imposibil; eu nu imi pot imagina asa ceva. Insa ma bucur ca ai regasit bucuria vietii si esti o super mama-gospo-blogger-si ce mai vrei tu :))
Te imbratisez.