Pana sa ajungem la reteta, sa va spun cu ce m-am ocupat in zilele in care nu am postat retete culinare, ca sa nu credeti ca am dormit ca purcica si v-am ignorat…bine, am si dormit, dar cam putin ce e drept, pentru ca dimineata la 6 suna alarma si sar de 2 metri 🙂 Trebuie sa recunosc ca eu nu pot functionez dimineata pana nu beau cafea. Nu stiu, asa m-am obisnuit din facultate, cand dimineata mergeam la scoala, dupa-amiaza la munca si seara… la beute, vorba aia… nu de alta, dar nu beam alcool deloc, eu ma distram si ma distrez in continuare foarte bine fara sa fie nevoie de o tuiculita 🙂 Asa ca, ziua incepe la 6, cafea si dus si multa crema pe “fatau”. Mutra curata si data cu crema e cam la fel de importanta pentru mine ca si cafeaua – nem crema, nem Teo fericita! Si dupa toate astea, la 7 incepem trezirea porcusorului si pregatirea de gradi, care e munca de Sisif, ca asta mic adoarme la loc in 2 secunde, asa ceva n-ati vazut. Si apoi, ultimele mele zile au fost foarte pline pentru ca ne pregatim de un nou sezon la TV, pentru ca am gatit cateva retete in avans, ca sa stiu sigur ca am ce sa va arat si mai ales pentru ca, in weekend mi-am permis “aroganta” sa dorm, sa ies la dans si sa rad cat n-am mai ras de mult 🙂
Sa nu va suparati pe mine, dar am avut foarte mare nevoie de asta si m-am simtit ca un catel de-ala stat pe lant multa vreme si cand in sfarsit ii da stapanul drumul, nici nu mai stie cum sa se manifeste…sa fuga, sa stea, sa faca pipi pe el, sa faca pipi pe stapan, sa mai fuga, sa mai stea? 🙂 Si in weekendul asta de vis am sarbatorit-o pe colega si prietena mea Nely, am dansat de am rupt opincile (cizmele de guma in cazul meu, ca p’alea le aveam in picioare) si duminica am fost la brunch, unde am intrat in coliziune cu un sandwich Croque Monsieur. Bine, nu l-am mancat eu, dar l-am studiat indeaproape si am ajuns la concluzia ca ceva nu era in regula cu el, lipsea sosul béchamel, asa ca m-am simtit obligat sa fac propria mea varianta.
Si, in decizia mea de a va gati Croque Monsieur a contribuit enorm si ceea ce o sa vedeti in pozele de mai jos. Iubitori de delicatese, bucurati-va cot la cot cu mine de acest mega-ultra-super-uber-jambon/sunca! Cand am vazut “ditamai daraba” de jambon, cum ar zice Buni, m-au trecut toate apele, nu de alta, dar e facut in casa, afumat cu grija, muuuulta vreme, de manute foarte pricepute. De loc, jambonul e din Salaj si a venit la noi impachetat cu mare atentie de o mamica grijulie 🙂 M-a impresionat cu atat mai mult toata treaba asta cu cat eu, fiind din Cluj si facand facultatea in Cluj, in veci nu mi-a trimis mama pachet si nu am avut bucuria de a desface pungi, pungulite si caserole ca sa descopar minunile facute cu atata dragoste si grija 🙂 Plus ca de vreo 2 saptamani am auzit zi de zi de sunca asta, am auzit cel putin 3 conversatii telefonice care contineau “e gata de afumat sunca?” si intr-un final am ajuns sa astept eu insami sunca mai ceva ca un bun crestin asteapta la coada si se calca in picioare sa pupe moastele sfinte! 🙂 A venit jambonul, cu toate indicatiile trimise de mamica: unde se tine, cum se pastreaza, cum se ambaleaza. L-am adus cu sfintenie si l-am pozat cu drag s-apoi numa noi si bunu Dumnezeu stim ce s-a intamplat cu el 🙂
Dar cert e ca doua felioace sanatoase au ajuns in Croque Monsiuer, un sandwich din Franta de locul lui, aparut pe la 1910 in meniurile barurilor si se pare ca a ramas, nu de alta, dar e mega bun si mega satios. Sunt mai multe retete, foarte multe, ca asa fac bucatarii, inventeaza, reinventeaza si revolutioneaza, dar ideea de baza e ca vorbim de paine crocanta, sos béchamel, cascaval Emmental sau Gruyère si o sunca buna! No, sa va arat cum il fac eu, ca deja am scris o pagina de nebuna, iertati-ma, dar sunt nevorbita cu voi si trebuie recuperat!
Ingrediente pentru 2 portii:
– 4 felii de paine toast
– 50g unt
– o lingurita ulei de masline
– 2 linguri mustar Dijon (sau mustarul vostru preferat)
– 2 felii “sanatoase” de jambon/sunca
– 100g cascaval Emmental sau Gruyère, dat pe razatoarea mica
– 100ml lapte
– o lingura cu varf de faina
– sare, piper, nucsoara proaspat macinata
Mai intai si mai intai preparam sosul béchamel, pentru care topim intr-o craticioara 25g unt, apoi tragem de pe foc si punem faina, amestecam bine bine (folositi un tel pentru asta si amestecati cu vana, ca sa nu fie cocoloase), apoi punem laptele si cam 1/3 din cantitatea de cascaval razuit. Condimentam cu sare, piper si nucsoara. Eu va recomand sa folositi nucsoara proaspat macinata, nici nu se compara cu cea gata razuita din plic! Apoi punem totul pe foc, amestecam bine cu telul, cam in continuu, la foc mic, pana avem un sos gros si cascavalul e topit de tot.
O data rezolvat sosul, trecem la capitolul paine, pentru care topim intr-o tigaie restul de unt, punem si uleiul de masline (asta ne ajuta sa nu ardem untul) si prajim feliile de paine pana sunt crocante si rumenite pe ambele parti. Ungem apoi feliile cu mustar. Eu am folosit mustar Dijon, dar puteti sa il folositi pe cel care va place voua mai mult.
Punem apoi jambonul/sunca, cascaval razuit siiiiiii…alta felie de paine. Asezam sandwichurile in tava si le acoperim cu un strat generous de sos béchamel, care intre timp s-a racit si va fi foarte vascos. Dam tava 8-10 min la cuptorul incins la 200°C sau la o treapta inalta, nu de alta, dar vrem doar sa rumenim bechamelul, fara ca painea sa apuce sa se inmoaie.
Cam asa arata la final, si sa stiti ca pozele nu fac dreptate sandwichului Croque Monsieur, care este o delicatesa! Sa va fie de cel mai bine! 🙂
Decadent, ce mai! Sint sigura ca gustul a fost pe masura, cu asa ingrediente alese!xx
Teo,am o nelamurire .Si tu esti din Salaj ?sau numai jambonul?Arata fenomenal si jambonul si tu draga Teo,de sandwich croque nici nu mai pot zice nimic .Fain.
Serus! Nu nu, eu sunt de pe alta vale, de la Somesul Rece era tata, de la Cluj mama 🙂 doar jambonul e din Salaj si a fost fenomenal intr-adevar! 🙂 te pup si multumesc pentru cuvintele frumoase! te tzuc
draga noastra…….ne ploua in guraaaaaaaa la jambonul ala…..se poate!!!!!!!!!!!!!!
of ce dor imi e de noroiiul si frigul de la taiatul porcului si pregatitul lui…nu de alta dar locuim de ani buni in afara tarii.
Elena draga, te inteleg perfect! Nici eu nu am mai fost de ceva vreme la taiatul porcului, dar nici nu m-as duce cu Luca mic, nu de alta dar el e fan Piglet si nu as vrea sa asiste la masacrarea lui :)) te pup
Arata bestial!!! Noroc ca nu-s gravida, ca altfel muream de pofta! :))
:)) daca erai gravida puteai manca portie dubla si nimeni nu te judeca!
bestial de bine arata 😉
delicios arata bsuper bine e bun ptr genu meu de mancare …
ma bucur mult ca iti place! 🙂
Arata minunat :X
Esti super tare Teo, tine-o tot asa, te iubesc!
Arata demential. Ce e drept pana acum nu am facut eu dar ma rasfata jumatatea mea in fiecare duminica cu cate cu croque madame ( il ador si nu alta ) dar poate voi incerca si eu dar pe asta. Merci Teo.
Moam, arata bestial. Si imaginile de pe parcurs dar mai ales rezultatul final. Felicitari!
Cine ma pune pe mine sa-ti citesc blogul la 11 noaptea? Da’ marti tot ne fac reteta asta.Mie si lu’ jumatatea mai buna.Arata bestial.Acuma’ jambon de Salaj n-oi gasi io in Dublin dar inlocuiesc eu cu ceva.Ufff si de n-as fi la munca maine…
mmm…mi-ai facut o pofta incredibila…diseara cum ajung acasa voi incerca <3
🙂 spor! sper ca ti-a placut! 🙂