Pasta bianca sau pasta in bianco este o reteta clasica din bucataria italiana, care are ca si ingrediente de baza parmesanul si untul sau uleiul de masline. Pentru reteta asta puteti folosi orice fel de paste, dar cele mai indicate ar fi totusi tagliatellele. Eu nu am folosit deloc ulei de masline, insa voi il puteti folosi fie in locul untului, fie alaturi de unt.
Ingrediente:
– 250 gr de paste
– 50 gr de unt
– 2 catei de usturoi
– 2-3 maini bune de parmesan proaspat razuit
– sare, piper
Pentru inceput, dam usturoiul pe razatoare, cu cat mai fin cu atat mai bine. Topim apoi untul intr-o tigaie, la foc mic si sotam in el usturoiul, 1-2 minute, cu grija sa nu il ardem. Operatiunea asta este esentiala pentru ca usturoiul sa aromeze bine untul.
Fierbem pastele dupa instructiunile de pe pachet. Eu am folosit niste tagliatelle artizanale, cu busuoic, carora li s-a potrivit ca o manusa reteta asta. Cand pastele sunt gata, si sosul de usturoi si unt trebuie sa fie gata. Intr-un bol mare, punem untul topit si intoarcem vasul astfel incat sa ii fie acoperiti bine peretii.
Scurgem pastele, avand grija sa pastram putin din apa in care au fiert. Nu le clatim cu apa rece, ci le punem in bol, peste unt. Deasupra pastelor punem parmesanul si cateva linguri din apa in care au fiert. Amestecam bine de tot si gata pasta bianca.
Daca ati incercat aceasta reteta intr-un alt fel, cu ulei de masline sau in alte combinatii, astept ideile voastre. Daca nu, sper sa va bucurati de reteta asta, care e foarte rapida si satioasa.
Si daca nu aveti chef de paste, poate va tenteaza un salau la tava umplut cu ciuperci, reteta am facut-o ieri pentru ebucataria.ro
Paste bio (CasaBio) sau mi se pare? Arata foarte bine si pare foarte simplu de facut
Lira, pastele le-am primit, dar am vazut exact aceleasi la un magazin de vis-a-vis de Sora, ceva magazin cu produse naturiste. Probabil ca le gasesti si la Casa Bio si la Vreau Bio si la Cosul Verde etc.
Chiar au fost f interesante si bune.
iti citesc cu placere,aproape zilnic,blogul.dar o mica corectura,oriunde mergi in Italia si ceri pasta bianca sau riso bianco,o sa primesti doar paste/orez fiert si atat fara parmezan fara ulei.descrierea pe care ai pus-o tu la inceput ii doar una de pe google(care mai greseste si el).
Dupa umila-mi parere, pastele trebuie sa aiba doua mari calitati: sa fie italienesti si din griu durum (grano duro s-ar putea sa scrie pe eticheta). Doar asa o sa ramina al dente, asta daca nu ma iau cu bloguiala si le uit pe foc.
Eu, cind am pofta de paste, iau Barilla, sunt excelente si nu rup portofelul – chiar si cele mai scumpe sunt tot mai ieftine ca un kil de rosii faine.
Si sa nu uit, puneti putin ulei de masline in apa in care le fierbi, nu o sa se lipeasca intr-un guguloi yukkie.
eu nu zic ca nu se poate sa ceri pasta/riso bianco si sa-ti aduca fierte pur si simplu; aia e una… si reteta de pasta bianca e altceva. asta poate sa spuna orice bucatar 🙂
fatduck, pastele au fiert extraodinar, al dente, fara ulei in apa, care-i mai mult un mit si nu garanteaza nelipirea pastelor.
hehehe, misto. asa e un fel de ' uno formagio' 😛
Urmaresc cu mare drag acest blog de ceva vreme si "salivez" de foarte multe ori cand vad o reteta care imi place:)) Am cateva PS-uri de adaugat:
1. Pt.ca sunt o "devoratoare" de paste sunt fericita sa gasesc diferite retete de paste pe acest blog(pe care evident le-am incercat)
2. Si fericirea mea este si mai mare pt ca esti din Cj(like me)
3. Am urmarit si retetele de mancaruri traditionale care sunt foarteeee bune si care imi aduc aminte de Buni a mea 🙁
Cam atat cu PS-urile, gospodarit placut!!!!
de acord, dar daca nu pui ulei, unde mai e provocarea sa dai doua ture de parc, sa scoti toti carbohidratii?
plus ca pentru lenesi ca mine, uleiul elimina necesitatea de a sta si a le invirti rabdator in rotocoale molcome.
Le-am facut exact dupa reteta. Sunt foarte foarte bune. Le-am mincat tot familionul, de la mic la mare.
eu adaugam unt in apa in care fierb – si uneori las apa sa scada de tot; in loc de parmezan am folosit cheddar si branza albastra (de la hochland). poate iti place si asa!
Bună seara!
Acum ştiu că numele meu provine,într-adevăr,din limba italiană!:))
Felicitări şi mulţumim,d-nă Teo,pentru toate reţetele imbietoare! Eu am 16 ani şi prea puţină experienţă în domeniul culinar,dar cu ajutorul acestui blog cred că voi reuşi să mă descurc în bucătărie.:)
Am o rugăminte:dacă e cu putinţă,să publicaţi şi câte ceva despre preparatele coreene.Pur şi simplu m-a fascinat arta gătitului din serialul de pe TVR1,"Giuvaierul palatului",şi imi doresc sa învaţ cât mai multe despre ea.;))Mulţumesc anticipat.
Vă doresc succes în continuare şi multă sănătate atât dumneavoastră,cât şi familiei!
P.S.:Trebuie să încerc neapărat reţeta de paste "bianca"!:))