Cuib cu mure

Cum am ajuns la reteta de cuib cu mure? Foarte simplu: iubesc fructele de padure si in sfarsit le-am gasit la un pret mai mult decat rezonabil 🙂 Eu si fructele de padure am avut mereu o relatie speciala, pentru ca imi aduc aminte de copilarie: zmeura, de exemplu, o asteptam cu cel mai mare drag, o mancam direct de pe vrej, la bunica mea de la Somesul Rece. Nu cred ca am vreo alta amintire placuta legata de bunica mea, dar tin minte perfect ca, langa fantana, era o tifa imensa de zmeura si, cum ajungeam in curtea ei, ma ascundeam dupa fantana si cat stateam acolo, mancam aproape in continuu fructele, mi le indesam efectiv in gura, de frica sa nu fiu prinsa si certata de bunica 🙂 Apoi, cand eram deja satula, ii ceream mamei o canita, sa “imi culeg un pic de zmeura” si asta o savuram pe masina, in drum spre casa, fiind sigura ca nimeni nu imi stie secretul.

Afine culegeam in fiecare an cand mergeam in concediu la Baisoara, o statiune montana de langa Cluj, unde era plin de afine in fiecare an si mama ne strangea pe toti copiii in gasca si mergeam la cules de afine, fiecare inarmat cu un pieptene special pentru cules, Gloria ii spuneu localnicii de la care il imprumutam. Apoi, o dupa-amiaza intreaga separam afinele de merisoare si seara, ca sa ne rasplateasca munca, mama ne facea un vas imens cu spuma e afine 🙂

Iar mure, cele cu care gatim azi, culegeam impreuna cu Buni Sia si verisorii mei, in fiecare vara cand mergeam la tara, la Aschileu. Stabilea de seara a maine e zi de mers la mure, ne luam fiecare cizmele de cauciuc, o galeata mare si neaparat ne dadea buni si niste carpe pe care sa ni le infasuram pe maini, ca sa nu ne zherie murii. Plecam dimineata foarte devreme, “o data cu ciurda”, cum spuneau Buni si Matusa Ana si mergeam pana la Adalin, asa ii spunea locului, peste cateva dealuri de casa noastra, unde gaseam mure 🙂 Cred ca sunt unele dintre cele mai faine amintiri din copilaria mea si mi-au venit in minte de fiecare data cand am muscat din cuibii cu mure, care sunt atat de moi, de fragezi si de suculenti, incat sigur ii mai incerc toamna asta si cu alte fructe de padure 🙂

Eu am profitat de faptul ca la Lidl este din noua Saptamana XXL, asa ca mi-am facut stocul de faina, zahar, ulei si alte ingrediente esentiale in bucataria mea, pentru tot ce urmeaza sa coc si sa gatesc in toamna aceasta dra produse pentru casa si curatenie 🙂 Iar pentru mamici cu pitici dragi, urmeaza oferta Practic, comod, de toamna, unde veti gasi gainute si accesorii care ii pregatesc pe cei mici pentru sezonul ce urmeaza 🙂

Ingrediente pentru 10 portii
Timp de preparare 3 ore, dificultate medie
– 350g faina Castello
– un pliculet drojdie uscata
– ½ lingurita sare Castello
– 50g zahar tos Castello
– un ou mare
– 120ml apa
– 60ml lapte Pilos
– 40g unt Pilos, 82% grasime

Intr-o craticioare punem apa, laptele, zaharul si untul, le lasam la foc mic pana untul e topit. Intr-un bol mare (sau in bolul mixerului) crenem faina, sarea, drojdia. Facem o gropita in mijloc si turnam amestecul de lapte, punem si oul si amestecam cu mixerul cu accesoriul special pe framantat pana avem un aluat elastic, care nu se lipeste de peretii vasului. Scaotem aluatul din bol si il framantan 7-8 minute, pe planseta cu putina faina. Dam forma de bila aluatului si il punem intr-un bol curat, uns cu putin ulei, il acoperim cu un prosop de bucatarie curat si il lasam sa dospeasca 30 min.

Cat timp aluatul dospeste, ne ocupam de umplutura, pentru care amestecam 200g mure, 50g zahar tos Castello si 2 linguri amidon, Lasam compozitia sa se odineasca pana dospeste aluatul. Dupa ce primul timp de dospire a trecut, scoatem aluatul, intindem o foaie de 30X40 cm si distribuim um[lutura de mure, astfel incat sa lasam margini de cel puin 2 cm in fiecare parte. Rulam aluatul foarte strans in jurul umpluturii, apoi il sigilam bine la capete. Taiem aluatul in felii de 3-4 cm grosime, pe care le asezam una lanag alta intr-un vas termorezistent rotund bine uns cu unt sau o tava. Acoperim vasul cu prosopul de bucatarie si il lasam sa dospeasca inca o ora si jumatate. Dam apoi cuiburile la cuptorul incins la 180°C si la coacem 15 min. Dupa cele 15 minute, scoatem vasul din cuptor, il acoperim cu folie de aluminiu pentru a nu se rumeni prea tare cuiburile, apoi le mai coacem 10 minute.

Ingrediente pentru glazura:
– 150g zahar pudra Castello
– zeama de la o lamaie
– 3 linguri frisca lichida Pilos

Amstecam toate ingredientele pentru glazura de lamaie, cu telul, pana nu mai sunt cocolase de zahar, apoi turnam glazura peste cuiburile proaspat scoase din cuptor, fierbinti.

Au iesit absolut delicioase! Puteti sa le coaceti si individual, la fel ca si cuibul de viespe, insa, in varianta aceasta, coapte toate impreuna, sunt mult mai zemoase. Murele lasa un sos incredibil! Puteti folosi si alte fructe: zmeura, afine, mere taiate cubulete (la mere adaugati la umplutura si putina scortisoara).