Eu si Falafelul ne-am imprietenit destul de tarziu, recunosc! Cand in sfarsit mi-am facut „curaj” sa incerc chiftelutele de naut, primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost „avaaaai, dar unde ai fost toata viata mea?” Si, culmea, a fost foarte aproape de mine, inca de mica. Stiu ca v-am mai povestit despre prietenii arabi ai parintilor mei, de la care am invatat retete absolut fabuloase, ca si Maqluba (Rasturnata) sau Kafta si care, bineinteles, mancau falafel tot la a doua masa. Dar oricat au insistat si ei si parintii mei, am refuzat, cu mintea mea de copilut de 7 ani sa inteleg ca ceva atat de verde poate fi atat de bun. In afara de spanac, nu mancam prea multe „verzaciuni” cand eram mica, dar nu-i bai, vorba ardeleanului, ne-am imprietenit ulterior si, acum, verdeturi de orice fel + Teo = MEGA LOVE!
Asa ca, datorita verdetii pe care nu o intelegeam, am ratat cativa ani buni de mancat Falafel. Apoi, cand in sfarsit l-am incercat, prin anul I de facultate, ghiciti ce? A fost pur intamplator pentru ca am crezut, sincer, ca sunt chiftele normale, din carnita de oaresce. Apoi, dupa prima imbucatura, nu doar ca am inteles ca nu sunt chiftele din carne, dar ne-am si indragostit iremediabil! In prima faza, mancam Falafel in special in perioadele de post, apoi a devenit, incet incet, o parte din meniul uzual si i-am invatat si pe cei dragi mie sa il aprecieze.
Acum mai mult ani, va prezentam pe blog o reteta de Falafel si simt eu ca nu l-am prezentat in cea mai buna lumina sau nu suficient de buna incat sa va convig sa il incercati la urmatoarea masa, asa ca azi revin cu reteta perfecta de Falafel, inspirata de fotografia postata de Vlad pe Facebook, folosind #HaiSaMancamImpreuna :) Chiftelutele de naut sunt aboslut delicioase, o sursa foarte importanta de proteina si atat de usor de preparat! Vreti sa invatam sa le pregatim impreuna?
Incepem cu nautul, pe care il scurgem din conserva si il spalam in mai multe ape si indepartam pe cat putem pielitele care cad de pe boabe. Apoi, punem nautul, ceapa, usturoiul, verdeturile in robotul de bucatarie si le amestecam pana avem o pasta. Condimentam cu sare si piper, adaugam si faina si praful de copt si continuam sa amestecam pana avem o compozitie omogena. Chiar daca vi se pare imposibil sa obtineti o pasta din ingredientele date, fara a adauga lichid, va rog sa aveti incredere in gospo a voastra: va iesi minunat! NU adaugati apa, ulei, ou sau alt lichid, chiftelutele de naut nu vor mai sta legate la prajit. Daca aveti un robot de bucatarie mai mic, pregatiti compozitie in mai multe transe, ca sa fiti siguri ca totul e foarte bine maruntit. Si daca tot ne stim de atat vreme si v-am povestit atatea si atatea, trebuie sa va mai fac o confesiune: eu si coriandrul NU facem casa buna si nici nu intra in ecuatia prezentata de mai sus „verdeturi de orice fel + Teo = MEGA LOVE!” cred ca mirosul este de vina, nicicum nu vrea sa fim prieteni si...nici eu nu am insistat prea tare, asa ca eu am folosit la reteta de azi numai patrunjel.
Apoi urmeaza partea „mai putin amuzanta” a acestei retete: acoperim vasul cu amestecul pentru chiftelute cu folie alimentara si il dam la frigider cel putin 2 ore sau o ora la congelator. Daca nu lasam compozitia sa se odihneasca in pace, liniste si armonie, se va imprastia atunci cand o prajim si noi nu ne dorim asta, nu? :) Dupa ce timpul de asteptare a trecut, putem modela chiftelutele de naut, mai rotunde sau mai plate, oricum e la fel de bine si le prajim in ulei incins, pana sunt foarte bine rumenite si au o crusta crocanta.
Chiftelutele de naut pot completa un meniu de post sau un meniu de inspiratie orientala, alaturi de Tabbouleh (salata de bulgur), Hummus si lipii sau putem pur si simplu sa il servim intr-o lipie, cu legume si sos de iaurt #HaiSaMancamImpreuna delicioase chiftelute de naut!