Vacantele mele de vara! Asta mi-a inspirat fotografia Laurei postata pe Instagram cu #HaiSaMancamImpreuna :) Vara, rosii foarte bine coapte, din acelea “uratele” asa, proaspat culese de pe vrej. Rosiile acelea roz si zemoase, atat de dulci incat iti lasa gura apa numai cand le vezi. Combinatia de legume proaspete si ou fiert imi aduce aminte de vacantele de vara, petrecute la tara. Chiar daca nu am avut bunici la tara, pentru ca bunicii mei s-au facut oraseni, i-am avut pe unchiul si matusa, fratele bunicii mele, care a ramas in satul natal, ne-a primit in fiecare vara acolo si ne-a iubit exact ca si pe nepotii lui. Verile la unchiul Stefan erau si vor fi minunate in sufletul meu! Cina era singurul moment al zilei in care eram toti impreuna, pentru ca ziua ei mergeau la muncile campului, noi ne jucam in curte. Dar seara, pe la 8 asa, cand se ingana ziua cu noaptea si vitele se intorceau de la ciurda, unchiul le astepta la poarta si matusa ne facea mancare. Ce? Salata de rosii, castraveti, ceapa rosie, de apa, din aceea dulce, care nu pisca si pe care o taia felii, o punea intr-un prosop cu putina sare si o batea de masa pana ceapa se facea moale si aroma ei umplea toata casa. Peste salata ne punea fiecaruia cate un ou fiert moale, pe care il taia in sferturi, astfel incat galbenusul sa curga peste legume si apoi stropea totul cu ulei de floarea sorelui, din acela de prima presa, vascos si foarte aromat. Punea sare, piper si era cel mai bun dressing pe care l-ai putea avea vreodata peste o salata :)
In jar, Tinu, strabunicul meu, ne cocea porumb si mere. Dragul de el, mi-l amintesc si acum, cum statea pe scaunelul lui mic, lipit de soba, intorcand cu vatraiul porumbul. Era tot numai un suflet si simteam dragul si grija lui in tot ce facea pentru noi. Apoi, matusa taia paine, din cea facuta in cuptorul de lut. Painea se facea si se face o singura data pe saptamana, sambata, iar din aluatul ramas, matusa ne facea pasca si tot sambata, pentru ca era cuptorul incins, ne facea prajitura cu mar. Pana in ziua de azi cea mai buna prajitura cu mar pe care am mancat-o vreodata a fost la ei, la Aschileu, genul acela de prajitura care are mai mult mar decat aluat, pentru ca matusa nu se zgarceste cand vine vorba de puiutii ei. Si chiar daca nu ne striga cu #HaiSaMancamImpreuna ci ne spunea “no, haideti repede ca vine ciurda”, fugeam toti la masa. Eram atat de fericiti si singura noastra grija erau juliturile din genunchi :)
Toate acestea le asezam fie intr-un bol mare pentru salata, fie pe farfurii individuale, astfel fiecare isi poate personalize salata :)
La capitolul dressing am sa va impartasesc una din retetele mele preferate, un dressing pe care il folosim foarte des si il avem mereu in frigider si il ducem in borcanel la picnicurile sau iesirile laiarba verde.
Dressing-ul
Incingem o tigaie mica la foc mare si pnem piperul pe care il lasam cateva secunde sa isi elibereze aroma, apoi stingem cu vinul. Lasam vinul sa fiarba pana iese alcoolul si scade la jumatate (timpul difera in functie de intensitatea focului) apoi punem untul si amestecam pana se topeste, apoi adaugam mustarul si smantana dulce. Amestecam cu telul pana totul este incorporate si avem un sos cremos. Pe masura ce se intareste, sosul devine tot mai tare, deci nu e nevoie sa il tinem foarte mult pe foc decat in cazul in care dorim sa il servim cald. Atunci il lasam sa fiarba pana se ingroasa si ajunge la consistenta dorita.
#HaiSaMancamImpreuna!