Placinta cu branza si stafide este cu siguranta unul dintre dulciurile copilariei mele, de fapt...majoritatea deserturilor care mi-au marcat copilaria sunt cu si despre branza :) Sa incepem cu inceputul: clatitele, despre care v-am mai povestit aici in sectiunea Din poza in farfurie si despre care v-am spus ca sunt specilitate lui Buni, au la noi acasa mai multe umpluturi (din pacate sau din fericire, cea de ciocolata nu este inclusa in cele clasice, a intrat mai tarziu in meniu, adusa de noi) dar cea mai cea, cea pe care Buni o facea mai rar, deci era considerata delicatesa – clatite umplute cu urda si marar. Nu stiu cum se facea ca, desi noi nu eram fami marar sau orice alta verdeata taiata in mancare, clatitele cu marar mergeau “ca unse”. Apoi, era prajitura cu branza si stafide, pe care o mancam la tara, la Aschileu, dar numai duminica, pentru ca se cocea din cand in cand, sambata, cand matusa Ana facea painea pentru saptamana urmatoare, in cuptorul de afara.
Mai tarziu, mai spre “zilele noastre” mama a inceput sa faca o prajitura care pana in ziua de azi este preferata mea si a fratelui meu dintre toate prajiturile ei – Prajitura Nely. Cu siguranta NU se numeste asa, dar mama avea obiceiul de a-si nota retetele in caiet cu numele persoanei de la care a mancat preparatul respectiv si i-a placut, ca sa fie sigura ca isi aduce aminte exact despre ce e vorba. Aceasta prajitura Nely, denumita dupa nasa mea, are un strat de aluat sfarmicios, un strat de branza dulce si un strat generos, dar foarte generos de bezea. Si, ca sa inchei cu o prajitura “de cumparat”, cea mai draga prajitura a copilariei mele si singura pe care nu am incercat sa o fac de cand sunt in domeniul culinar – Porumbita – un soi de rulada de pandispan, umpluta cu branza de vaci si imbracata in frisca. Un deliciu era!
Toate aceste amintiri legate de prajiturile cu branza mi-au venit in minte cand am vazut fotografia postata de Melania cu hashtag-ul #HaiSaMancamImpreuna si vreau sa va propun sa gatim impreuna azi o placinta cu branza si stafide, cu un aluat minunat, pe care Buni m-a invatat sa il fac si care este, ca orice aluat ardelenesc care se respecta, pe baza de untura :) Untura face aluatul fraged si ii da acea senzatie de “aluat care se topeste in gura” :)
Amestecam untura, care trebuie sa fie la temperatura camerei cu faina, cernuta impreuna cu praful de copt si sarea. Putem sa folosim mixerul cu paletele pentru framantat sau sa framantam aluatul cu mana. Amestecam 2-3 minute, la viteza medie, apoi adaugam ouale, pe rand, amestecand dupa fiecare. La final punem vanilia si laptele si continuam sa framantam pana avem un aluat elastic, deloc lipicios, pe care il impartim in 2 parti egale, pe care la cantarim ca sa fim sigure ca foile ies la fel. Facem cate o bila din fiecare parte de aluat si le lasam sa se odihneasca la rece, pana pregatim umplutura.
Pentru crema, amestecam toate ingredientele. Nu uitati sa tineti stafidele 10-15 minute in apa calduta in care puneti esenta de rom, pentru rehidratare, da? Apoi le scurgeti bine si le puneti in crema, ca niste gospodine destoinice, care stiu sa faca cele mai bune prajituri! :) Cand e gata si crema, intindem prima foaie de aluat, de dimensiunea tavii de copt (30*45 cm) si o asezam in tava tapetata cu pergament. Avem grija ca aluatul sa ruce si pe peretii tavii putin, astfel incat sa faca o bordura. Turnam toata crema de branza, o nivelam folosind o spatula, apoi punem a doua foaie de aluat si asezam marginile spere interior. Intepam foaia superioara din loc in loc cu o furculita sau p frigaruie, asta va permite ca aerul sa iasa din interiorul prajiturii si chiar daca aceasta creste, foaia superioara nu face valuri :) Ungem prajitura cu oul batut cu putin lapte si dam tava la cuptorul incins la 180°C si o coacem 35-40 min, sau pana trece faimosul test al scobitorii :)
Lasam placinta sa se racesca la temperatura camerei, pentru ca umplutura sa stea bine legata si sa putem pudra prajitura cu zahar. Dar, dragii si dragele mele, putem folosi acest timp pretios pentru a fotografia prajitura din toate unghiurile si a trimite pozele celor dragi cu mesajul #HaiSaMancamImpreuna :) Pentru ca sunt sigura ca vor veni toti si nu veti avea ce sa mai bagati la rece, nici nu mai are rost sa va spun ca, fiind o prajitura cu branza de vaci, este sensibila si trebuie tinuta la frigider, nu? :)